Topul integritatii universitatilor

UAIC sta rezonabil, insa se poate si mai bine.

http://www.romaniacurata.ro/topul-integritatii-universitatilor-din-romania-alcatuit-de-coalitia-pe-469.htm

Pornind de la constatarea că în domeniul educaţiei corupţia este strâns corelată cu lipsa de performanţă a sistemului, Coaliţia pentru Universităţi Curate a monitorizat integritatea a 42 de universităţi de stat din totalul de 56, fiind excluse de la evaluare universităţile de artă şi academiile de poliţie, navală şi a forţelor terestre şi aeriene.

Analiza s-a axat pe patru capitole: 1. transparenţă şi corectitudine administrativă, 2. corectitudine academică 3. calitatea guvernanţei şi 4. management financiar.

Topul integrităţii alcătuit de Coaliţia pentru Univesităţi Curate, arată că situaţia este descurajatoare; nicio universitate nu a reuşit să obţină punctajul maxim acordat, adică 80 de puncte, concretizat în 5 stele şi doar 3 universităţi au obţinut 4 stele.
În schimb, 6 universităţi au obţinut 0 stele, ceea ce presupune nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului, a clanurilor de familie, a avansărilor nebazate pe merit. Acestea sunt universităţi în care nimeni nu ar trebui să-şi dorească să studieze!

Topul Integrităţii:

Universităţi cu 0 stele

Universitatea “Constantin Brâncuşi”, Târgu Jiu
Universitatea “Aurel Vlaicu”, Arad
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti
Universitatea “Eftimie Murgu”, Reşiţa
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti
Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti

Universităţi cu 1 stea

Universitatea din Bacău
Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
Universitatea “Ovidius”,Constanţa
Universitatea din Oradea
Universitatea din Craiova

Universităţi cu 2 stele

Universitatea “Valahia”, Târgovişte
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi
Universitatea Politehnică, Timişoara
Universitatea din Petroşani
Universitatea de Vest, Timişoara
Universitatea “Transilvania”, Braşov
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj Napoca
Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi
Universitatea Tehnică, Cluj Napoca
Universitatea din Piteşti

Universităţi cu 3 stele

Academia de Studii Economice, Bucureşti
Universitatea Maritimă, Constanţa
Universitatea “Politehnică”, Bucureşti
Universitatea de Petrol şi Gaze, Ploieşti
Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava
Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti
Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaşi
Universitatea de Medicină şi Farmacie, Craiova
Universitatea din Bucureşti
Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Timişoara
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara
Universitatea de Nord, Baia Mare
Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti
Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj Napoca
Universitatea “Petru Maior”, Târgu Mureş

Universităţi cu 4 stele

Universitatea de Medicină şi Farmacie, Târgu Mureş
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Universităţi cu 5 stele - 0

Monitorizarea Coaliţiei pentru Universităţi Curate a identificat drept principale probleme de sistem o slabă corelaţie merit-carieră, lipsa unei instanţe eficiente de control vertical şi orizontal şi faptul că facultăţile s-au transformat in fabrici de diplome. Cât priveşte problemele la nivel particular, se pot enumera aici lipsa de integritate academică, lipsa de transparenţă şi autonomia corelată cu lipsa de democraţie internă.

Evaluarea corectitudinii academice, zona care include plagiatul, performanţa academică şi corectitudinea procesului academic arată că 18 universităţi sunt sub media de 20 de puncte, 6 sunt egale cu media şi restul de 18 universităţi sunt deasupra mediei. Aceste cifre demonstrează de fapt toleranţa scăzută la fenomenul plagiatului, a cărui amploare este de natură să îngrijoreze, faptul că regulile, acolo unde există şi unde nu lasă loc la interpretări datorită ambiguităţii, nu sunt aplicate. Astfel, în 71% dintre universităţi, regulile privind plagiatul sunt complet ignorate.

Performanţa academică lasă mult de dorit, dacă ţinem cont că în 26% din totalul de universităţi monitorizate un conducător de doctorat are un număr mediu de peste două articole ISI publicate; în 38%, raportul este între un articol şi două, pe conducător de doctorat; iar în restul de 36% din total, numărul mediu de articole ISI publicate de un conducător de doctorat este sub 1. Astfel, România se află pe locul 67 în lume când vine vorba despre publicaţiile ISI pe ţară, fiind codaşă între statele membre ale Uniunii Europene.

Nepotismul, familiile universitare şi modul de accedere la posturile universitare sunt probleme care duc la scăzuta calitate a guvernanţei. Mai exact, în 57% dintre cazuri, calitatea guvernanţei este mai jos decât media şi aşa scăzută (între 10 şi 35 de puncte), iar nicio universitate nu atinge maximul posibil. Nici măcar fruntaşele clasamentului nu stau foarte bine la acest capitol, prima universitate abia apropiindu-se de 25 de puncte.

În 95% dintre facultăţile evaluate a fost identificat un număr foarte mare de familii universitare, iar în majoritatea universităţilor posturile scoase la concurs sunt ”cu dedicaţie”, dar beneficiază de acoperire legală.

Existenţa unor cazuri de corupţie gravă, grevează cu atât mai mult calitatea educaţiei academice. Din totalul de universităţi, 16% au fost în proces cu angajaţii şi/sau studenţii pe chestiuni de corectitudine şi au pierdut. În 14%, au existat cazuri anchetate de procuratură pentru corupţie, hărţuire sexuală, discriminare pe ultimii 4 ani. În 17% din cazuri au existat rapoarte negative ale Curţii de Conturi, Gărzii Financiare, OLAF, corpul de control al Ministerului, în ultimii 4 ani. Şi în 10% dintre cazuri au existat dovezi de falsificare gravă a diplomelor în ultimii 10 ani.

Cât priveşte transparenţa, accesul la informaţiile de interes public sau la documentele de management financiar, şi aici lucrurile sunt departe de a sta bine. Numai 38% dintre universităţile de stat sunt transparente administrativ, în sensul că îşi publică la timp şi corect, în concordanţă cu prevederile legale, declaraţiile de avere şi de interese.

Lipsa de transparenţă se regăseşte şi în documentaţia privind achiziţiile publice, în licitaţiile pentru construcţii sau în diferite capitole bugetare, ceea ce trezeşte suspiciuni. Doar 38% dintre universităţi au dat dovadă de transparenţă la această categorie, punând la dispoziţie documentaţia cerută.

Rezultatele raportului Coaliţiei pentru Universităţi Curate demonstrează că integritatea universitară este una dintre problemele majore ale sistemului de educaţie şi că se circumscrie problemei mai generale a corupţiei. În acest context, nu este de mirare că în România 77% dintre studenţi şi 34% dintre cadrele didactice consideră că nivelul de corupţie în universităţi este ridicat, iar 50% dintre studenţi şi 28% dintre cadrele didactice ştiu că în departamentul lor există profesori care primesc mită de la studenţii lor.

Pe baza raportului şi a rezultatelor obţinute, recomandările Coaliţiei pentru Universităţi Curate sunt:

• Dezvoltarea controlului pe verticală (Minister) şi orizontală (comisii de etică active, care să includă şi persoane din alte instituţii, organisme locale de control)
• Reducerea discreţiei administrative prin introducerea de criterii clare şi neinterpretabile.