Granturile si calitatea in invatamantul superior
de Lector univ. dr. Cristian Luca (2007-03-27; 20:04:00) text preluat cu acordul autorului
D-nul Prof. univ. dr. Mircea Miclea continua sirul propunerilor de proiecte revolutionare care, desi realizate cu buna intentie, au efecte abracadabrante, in incercarea, chipurile, de a face din invatamantul superior romanesc o oaza promotoare de performanta de nivel mondial, intr-o Europa care aloca tot mai putine fonduri pentru cercetarea si didactica din sectorul umanist. Acest stil nivelator, hei-rupist, de a amesteca criteriile de evaluare si performanta din domeniul invatamantului tehnic cu cele din domeniul stiintelor umanistice a produs efecte devastatoare pentru tinerii cercetatori merituosi, deoarece seniorii, unii dintre ei ajunsi profesori universitari fara a fi publicat in viata lor un rand in reviste de circulatie internationala (nu neaparat ISI), sunt deja in varful piramidei si nu-i mai intereseaza deloc ce se va intampla de acum inainte. Deci, stimate domnule reformator Prof. univ. dr. Mircea Miclea, initiativele D-Voastre nu fac decat sa blocheze ascensiunea tinerilor lectori si conferentiari si sa consfiinteasca legitimarea pe termen lung a imposturii pe care incercati acum sa o combateti prin metode radicale, extrem de riguroase si pentru marile scoli umanistice din Occident. Ma refer la Franta si la Italia, unde revistele ISI nu sunt fetisizate si nici nu este sanctificat aberantul criteriu al conducerii de granturi internationale pentru candidatura la posturile didactice; noi romanii am ajuns mai specialisti decat francezii si italienii si vrem sa devenim coordonatorii acestora in granturi de cercetare in domeniile istorie, limbi straine, stiinte politice etc. Chiar nu sesizati ridicolul situatiei? Va rog sa raspundeti la urmatoarea intrebare: chiar credeti ca un lector sau un conferentiar de la noi din tara (provenind din sectorul stiintelor umanistice) poate obtine un grant international ca si director al acestuia? Stiti bine ca la nivel international, pentru coordonarea de granturi, nimeni nu te baga in seama daca nu esti profesor plin. Asadar, cum iesim din acest lant al slabiciunilor? Mai sunt si granturile interne, care, dupa cum bine se stie, se atribuie pe principiul “serviciu contra serviciu”, evaluatorii promovandu-si prin evaluari incrucisate proprii doctoranzi si protejati si pe cei ai altor evaluatori cu care sunt in relatie de amicitie; contestatiile sunt doar un exercitiu de mimare a posibilitatii de apel, astfel totul merge inainte si ramane cum s-a stabilit! Daca granturile aranjate sau atribuite pe ochi frumosi de eternii seniori sunt solutia performantei, atunci va rog d-le Prof. univ. dr. Mircea Miclea sa analizati cu foarte mare atentie lista cu evaluatorii CNCSIS si ARACIS din sectorul stiintelor umanistice si sa cereti subordonatilor D-Voastre sa va redacteze o statistica/lista cu granturile internationale pe care acestia le-au condus si cu atat de dragele D-Voastre publicatii ISI pe care aceiasi respectati magistri le au in propriul portofoliu. Inchei cu o provocare pe care o transmit D-Voastre, d-le Prof. univ. dr. Mircea Miclea; indicati-mi o adresa de e-mail la care sa va pot expedia CV-ul si o adresa postala la care sa va expediez publicatiile mele si daca D-Voastra socotiti ca pana in prezent nu am realizat, in sectorul meu de activitate, performanta de nivel european imi asum public angajamentul de a demisiona imediat din invatamantul universitar romanesc si de a ma angaja ca simpu muncitor la salubritate. Acceptati provocarea?
No comments:
Post a Comment