http://www.expres.ro/article.php?artid=327878
Lucrarile de refacere a centrului istoric al Capitalei au stagnat pentru moment din cauza descoperirii in jurul Bisericii Sf. Dumitru a unor vestigii din secolul al XVII-lea.
Coordonatorul proiectului, Catalin Cazacu, a declarat azi ca arheologii urmeaza sa analizeze descoperirile pentru a se stabili in ce masura este necesara conservarea lor.
Este vorba despre case vechi, morminte si alte vestigii istorice.
Cazacu a spus ca termenul de finalizare a lucrarilor de refacere ar putea intarzia, din cauza acestor studii care, potrivit legii, obliga la oprirea lucrului in zona respectiva.
Vestigii din secolul XVIII-lea si din Evul Mediu au mai fost descoperite in martie, pe strada Smardan, cand s-a vorbit despre doua beciuri din secolul al XVIII-lea, un caldaram din piatra de rau din secolul al XIX-lea (la o adancime de 60 de centimetri) si barne de lemn provenite de la poduri din Evul Mediu (la o adancime de 1,30 metri).
Vestigiile provenite dinaintea secolului al XIX-lea au fost acoperite cu un nisip special, pentru conservare.
Lucrarile respective nu pot fi intarziate prea mult, deoarece in acest fel ar putea fi pierduta finantarea de opt milioane de euro, oferita de BERD pentru refacerea infrastructurii din zona pilot a centrului istoric al Capitalei.
La inceputul anului, reprezentantii municipalitatii, respectiv primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, s-au angajat sa asiste, saptamanal, la intrunirile Comandamentului pentru reabilitarea centrului istoric, pentru a preveni tergiversari intre partile implicate in stabilirea si analizarea descoperirilor.
Sursa: Rompres.
Comoara ascunsa in Centrul istoric
20 Iunie 2007, Ev. Zilei
http://www.expres.ro/article.php?artid=310338
Dollores Benezic, Andreea Ciuperca
Mai multe pivnite, patru hanuri si vase ceramice din secolul al XVIII-lea au fost descoperite de arheologi pe strazile din Centrul istoric al Capitalei, in timpul lucrarilor de modernizare a infrastructurii, derulate de municipalitate. Cel mai important vestigiu e considerat Hanul Greci, acoperit in mare parte de actuala cladire a BCR de pe Lipscani. Scoaterea la lumina a unei parti din fundatia acestuia, fata in fata cu Hanul „Serban Voda”, de peste drum, le-a aratat arhitectilor ca actuala strada Lipscani, cunoscuta in epoca sub numele de „Ulita Mare”, nu era de fapt atat de mare. Descoperirile au starnit o disputa intre istorici si arhitectii primariei. Primii vor sa pastreze la vedere vestigiile si sa le acopere cu pavaj din sticla, oamenii municipalitatii spun ca nici nu poate fi vorba, procedura fiind costisitoare.Pivnita cu 20 de butelciStrazile rascolite pana acum de lucrari si-au aratat subsolurile valoroase. Pe Smardan, Lipscani, strada Franceza s-au descoperit Hanurile Zlatari, „Serban Voda”, Greci si „Constantin Voda”. Nu sunt intregi, cum ar putea crede profanii, ci o insiruire de ziduri vechi, majoritatea distruse deja de retelele edilitare introduse in zona inainte de 1989. „Suntem la inceputul sapaturilor pe Lipscani. La intersectia cu Calea Victoriei a fost descoperit Hanul Zlatari. Spre intersectia cu strada Smardan am scos la lumina cel mai mare han din Bucuresti, „Serban Cantacuzino”, construit in perioada 1683-1685. Pe partea opusa am gasit Hanul Greci. Pentru prima data s-a putut vedea cum era Ulita Mare, gratie descoperirii celor doua hanuri fata in fata, iar arhitectii primariei s-au mirat ca ea nu era asa de mare, avand opt-zece metri latime”, explica Gheorghe Adamesteanu, seful Sectiei arheologie a Muzeului de Istorie Bucuresti, cum e legenda strazii Lipscani.Cea mai valoroasa s-a dovedit a fi o magazie cu marfa a unui negustor, in Hanul Greci, care pastra inca intacte recipiente din portelan si faianta englezeasca si sticle, lucru rar in arheologie, dupa cum sustine Adamesteanu.Ingropate la locResponsabil cu derularea lucrarilor de modernizare a infrastructurii, arhitectul Catalin Cazacu se bucura si nu prea de minunile arheologice din cauza intarzierilor care trebuie recuperate pana in aprilie 2008. Desi colegii lui, care se ocupa de vestigii, viseaza la punerea in valoare a descoperirilor cu pavaje transparente, Cazacu spune ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, procedurile fiind costisitoare. „Teoretic am putea sa descoperim elemente atat de valoroase printre aceste ziduri, care sa ne oblige sa le punem in valoare prin expunere. Insa in niciun caz nu se pot face strazi din sticla, pentru ca ar fi si prea scump, si nici nu ar rezista la un trafic accidental, cum ar fi o masina de pompieri sau betonierele care vor interveni la refacerea fatadelor mai tarziu”, explica arhitectul primariei, care spune ca toate descoperirile de pana acum vor fi ingropate la loc si semnalate ca si contururi, in viitoarele pavaje ale strazilor refacute.
20 Iunie 2007, Ev. Zilei
http://www.expres.ro/article.php?artid=310338
Dollores Benezic, Andreea Ciuperca
Mai multe pivnite, patru hanuri si vase ceramice din secolul al XVIII-lea au fost descoperite de arheologi pe strazile din Centrul istoric al Capitalei, in timpul lucrarilor de modernizare a infrastructurii, derulate de municipalitate. Cel mai important vestigiu e considerat Hanul Greci, acoperit in mare parte de actuala cladire a BCR de pe Lipscani. Scoaterea la lumina a unei parti din fundatia acestuia, fata in fata cu Hanul „Serban Voda”, de peste drum, le-a aratat arhitectilor ca actuala strada Lipscani, cunoscuta in epoca sub numele de „Ulita Mare”, nu era de fapt atat de mare. Descoperirile au starnit o disputa intre istorici si arhitectii primariei. Primii vor sa pastreze la vedere vestigiile si sa le acopere cu pavaj din sticla, oamenii municipalitatii spun ca nici nu poate fi vorba, procedura fiind costisitoare.Pivnita cu 20 de butelciStrazile rascolite pana acum de lucrari si-au aratat subsolurile valoroase. Pe Smardan, Lipscani, strada Franceza s-au descoperit Hanurile Zlatari, „Serban Voda”, Greci si „Constantin Voda”. Nu sunt intregi, cum ar putea crede profanii, ci o insiruire de ziduri vechi, majoritatea distruse deja de retelele edilitare introduse in zona inainte de 1989. „Suntem la inceputul sapaturilor pe Lipscani. La intersectia cu Calea Victoriei a fost descoperit Hanul Zlatari. Spre intersectia cu strada Smardan am scos la lumina cel mai mare han din Bucuresti, „Serban Cantacuzino”, construit in perioada 1683-1685. Pe partea opusa am gasit Hanul Greci. Pentru prima data s-a putut vedea cum era Ulita Mare, gratie descoperirii celor doua hanuri fata in fata, iar arhitectii primariei s-au mirat ca ea nu era asa de mare, avand opt-zece metri latime”, explica Gheorghe Adamesteanu, seful Sectiei arheologie a Muzeului de Istorie Bucuresti, cum e legenda strazii Lipscani.Cea mai valoroasa s-a dovedit a fi o magazie cu marfa a unui negustor, in Hanul Greci, care pastra inca intacte recipiente din portelan si faianta englezeasca si sticle, lucru rar in arheologie, dupa cum sustine Adamesteanu.Ingropate la locResponsabil cu derularea lucrarilor de modernizare a infrastructurii, arhitectul Catalin Cazacu se bucura si nu prea de minunile arheologice din cauza intarzierilor care trebuie recuperate pana in aprilie 2008. Desi colegii lui, care se ocupa de vestigii, viseaza la punerea in valoare a descoperirilor cu pavaje transparente, Cazacu spune ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, procedurile fiind costisitoare. „Teoretic am putea sa descoperim elemente atat de valoroase printre aceste ziduri, care sa ne oblige sa le punem in valoare prin expunere. Insa in niciun caz nu se pot face strazi din sticla, pentru ca ar fi si prea scump, si nici nu ar rezista la un trafic accidental, cum ar fi o masina de pompieri sau betonierele care vor interveni la refacerea fatadelor mai tarziu”, explica arhitectul primariei, care spune ca toate descoperirile de pana acum vor fi ingropate la loc si semnalate ca si contururi, in viitoarele pavaje ale strazilor refacute.
No comments:
Post a Comment